Tu ești ceea ce respiri

...într-o cușcă pe nume Pământ.

De când există presa modernă s-a acordat o atenție sporită alimentației ca factor de sănătate și longevitate. Dar există și alți factori, factori care au fost lăsați mai în umbră și subapreciați. Unul din ei ar fi calitatea aerului consumat. În cazul organismelor biologice, a respira înseamnă de fapt a se hrăni cu ceea ce se conține în aer. Gândiți-vă la cât aer consumăm în fiecare zi! Evident, metabolismul respirator îl depășește ca proporții pe cel digestiv ceea ce înseamnă că problemele umane de sănătate sunt corelate cu nivelul de substanțe toxice din atmosferă.

Ar fi naiv să fim optimiști și să credem că atmosfera din zilele noastre este ecologică sau parțial ecologică. Fiind un mediu dinamic, cu procese climatice ciclice, periodice, tranzitive, complementare, orice eliminare de substanțe toxice în atmosferă poate atinge și locul considerat cel mai izolat de pe Pământ.

Substanțele toxice din atmosferă sunt acei compuși chimici care afectează pe termen lung sănătatea și procesele de regenerare/îmbătrânire. Acțiunea lor toxică poate fi imediată sau cu întârziere. Fatală sau lentă și distructivă.

Compușii chimici discutați sunt produși în zilele noastre în cantități semnificative pentru a afecta fondul genetic, biosfera, clima și starea de sănătate ca reziduuri industriale și gaze/particule de eșapament (https://epochtimes-romania.com/news/ce-substante-contin-gazele-de-esapament---235365).

Creșterea nivelului de substanțe toxice din aer a putut fi atestată încă de la începuturile activităților metalurgice și miniere ale omenirii. Atelierele de prelucrare a metalelor din epoca antică cât și cea medievală poluau deja atmosfera cu reziduuri toxice. "Boom-ul" acestui proces de poluare a atmosferei a început din epoca industrială a istoriei și continuă fără încetare până în zilele noastre (https://www.radiocluj.ro/2017/06/01/adevarul-despre-plumbul-din-atmosfera-terrei/).

Poate mulți din oameni sunt obișnuiți să creadă că un mediu de trai dăunător lor provoacă simptome imediat ceea ce ar oferi șansa să evite acel mediu. În realitate deșeurile toxice din atmosferă nu acționează preponderent așa. Intoxicarea organismului are loc încet-încet și poate dura, fără nici o problemă, câțiva ani până când vor apărea și primele simptome. Însănătoșirea este, la fel, un proces de durată și necesită tratament și investigații medicale costisitoare și numeroase. O simplă analiză generală de sânge sau niște probe de infecții virale sau bacteriene nu ajută cu absolut nimic. Pacientul va fi diagnosticat ca fiind absolut sănătos deși starea sa de sănătate va rămâne aceeași. Evident, este necesar de recoltat probe pentru gama de compuși chimici periculoși din aerul propriului să mediu de trai. Întrucât pacientul chiar dacă medicul său l-ar întreba la ce factori toxici este expus nu bănuiește de impactul aerului contaminat chimic asupra propriei sănătăți va ajunge la acest aspect mult mai târziu verificânduse aspecte precum stresul, alimentația, regimul de activitate etc. Dar chiar și faptul că locuința ta este în preajma unei artere de circulație rutieră este un pericol pentru propria sănătate! Pacientul însă nu va bănui că ar fi o problemă doar pentru că mulți oameni locuiesc în preajma drumurilor cu trafic intens. Afecțiuni cu potențial distructiv ridicat care își au cauza în cei 10 000 - 12 000 litri de aer inhalat în 24 ore aparțin cel mai des sistemului excretor (rinichii), respirator (plămânii), sanguin (sângele), digestiv (ficatul și vezica biliară).

La fel cum simptomele intoxicării cu deșeuri din atmosferă apare târziu atunci când boala a avansat mult la individ, la fel s-ar putea întâmpla cu echilibrul ecologic în natură. Într-un anumit moment, atmosfera Pământului ar deveni brusc irespirabilă atunci când cotele de substanțe toxice au atins maximul tolerat de organismele biologice și de proporțiile mediului atmosferic.

Cei mai optimiști dintre oameni ar avea îndrăzneala să creadă că se vor putea salva angajându-se într-o complexă educație a supravețuirii. Oricât de inventivi nu ar fi acești oameni cele mai mari șanse ar fi să-și prelungească doar cu câțiva ani viața față de majoritate. Salvarea speciei umane dar și a altor mamifere de talie mare ar fi o posibilitate cu șanse și mai reduse, aproape nule într-o astfel de situație.

Stoparea poluării atmosferice trebuie realizată imediat și de către majoritatea oamenilor. Este imperativ un lucru de echipă pentru a înlătura sau a înlocui sursele de poluare atmosferică cu altele nepoluante. Indicat este să prevenim o catastrofă atmosferică, nu să ne salvăm din calea dezlănțuirii ei. De fapt, nici nu prea putem prognoza ce am putea face pentru a ne salva atunci. Cum spuneam, procesele care merg în direcția acestui cataclism trebuie întrerupte și nu confruntate. Această speranță poate fi împlinită dacă am alege un alt stil de a ne produce bunurile și serviciile în cadrul lumii noastre sociale. Dacă oamenii vor încerca să oprească acest proces ei vor trebui să înceteze să gândească obsesiv în termeni de profit monetar și competiție socială. Vor trebui să vadă ce se află dincolo de așa-zisele lor necesități materiale și de afirmare socială. Toate aceste totemuri sociale moderne sunt lipsite de o logică a valorii și sintezei. Animalele neîmblânzite își au habitatul în landșafturile care le găzduiesc cuiburile și viziunile. Ceea ce noi, oamenii, am numi mediu natural ostil este ambientul lor obișnuit. În schimb, considerăm locuințele nostre din piatră și beton mediul care ne va proteja de orice: de la un cataclism climatic și până la un cutremur sau orice altceva asemănător. Aș spune că suntem într-o gravă confuzie. Sunt de părere că noi, oamenii nu am reușit să pătrundem în adâncimile sensului locuință care înseamnă nu numai asigurarea unui confort de trai dar și însăși viața și sănătatea locatarului ei. La această dimensiune a sensului locuință înțelegem că furtuna sau ploaia torențială de după geamul tău se petrece doar într-o altă cameră din casa ta și a acelor animale neîmblânzite.