Doamna Chiajna

O carte de Alexandru Odobescu

Operă literară documentată (din anul 1860), cu nume şi situații istorice reale, care relatează despre realități istorico-culturale şi politice legate de dinastiile domneşti din țările medievale româneşti din a doua jumătate a sec. al XVI-lea (1560). Doamna Chiajna nu este o scriere literară de ficțiune, mai degrabă o adaptare literară a unor momente-cheie din biografia a două case domneşti încrucişate care domneau prin alternare şi înrudire atât în Țara Românească cât şi în Țara Moldovei.

Doamna Chiajna a fost de facto domnitoare în Țara Românească în locu fiul ei care domnea de jure dar fiind minor (13 ani) nu putea dirigui cu treburile statului. Casa domnească căreia îi aparținea de la naştere Doamna Chiajna era cea a Muşatinilor, această dinastie de suverani provenea din Țara Moldovei, Doamna Chiajna fiind chiar fiica voievodului Petru Rareş al Moldovei şi rudă de sânge cu alți suverani muşatini de vază. Ambițioasă, această conducătoare, considerată prima femeie din țările româneşti care ar fi condus oastea pe câmpul de luptă, dorea să-şi înscăuneze ambii fii la tronurile țărilor româneşti (Moldova şi Valahia), să surpe ascensiunea politică a boierilor, să consolideze puterea familiei sale în politica externă.

Cea de-a doua casă domnească căreia au aparținut fiii şi ficele Doamnei Chiajna a fost cea a Drăculeştilor după ce Doamna Chiajna s-a căsătorit cu domnitorul Țării Româneşti, Mircea Ciobanul. Casa Drăculeştilor va oferi şi ea în continuare nume importante pentru tronul domnesc din toate țările româneşti care vor influența realitățile istorico-politice din următoarele vremuri.