Iliada

În traducere românească de Dan Slușanschi (2012)

Discutăm despre o epopee a Greciei antice (cultura ei) care este atribuită de numeroase surse autorului Homer. Homer a fost un vestit autor grec, născut în Anatolia, pe aceeași peninsulă unde a existat și țara Troada - țară antică veche (așezări umane cu 5000 de ani în urmă) din N-V Anatoliei și intriga operei Iliada. Promotor neobosit al culturii literare în toate ținuturile locuite de anticii greci, Homer s-a născut în S-V Anatoliei cu aproximativ patru - cinci secole în urma evenimentelor descrise în epopeee adică în anii 850 - 750 î. Chr., perioada dată fiind atribuită și scrierii operei în cauză.

Iliada constituie un poem narativ de vaste proporții cu o structură neobișnuită a versurilor și a rimei. Un poem care rimează straniu, poate prea ingenios, căci nu poți identifica rimele care se încrucișează în versuri. Ca alte opere din aceeași specie literară nu este divizată pe strofe ci în capitole denumite în operă cânturi. Opera Iliada înglobează 24 de cânturi. Versificația, sintaxa, stilistica și vocabularul epopeei amintesc de o literatură paradoxal, nouă, pentru noi, contemporanii care am uitat de literatura veche cu desăvârșire de parcă nici nu ar fi existat vreodată.

Implicându-ne în narațiunea lucrării, intrăm într-o suită întortocheată de povestiri și dialoguri cu luptători, regi, divinități, țări înrudite, judecăți, valori, civilizații din zona euro-afro-asiatică (Egiptul antic sau Theba, Ahaia, Ilion dar și altele) dar cartea reușește totuși să păstreze linia narativă de bază și anume ruperea păcii dintre două largi ținuturi ale aceluiași spațiu cultural și ereditar și războiul dintre țările grecești din Anatolia (Troada cu aliații ei) și țările grecești din peninsula balcanică (Ahaia cu aliații ei). Conform lui Eratostene - cercetător antic de științe și arte, acest război ar fi avut loc în perioada 1184 - 1174 î. Hr. (timp de 10 ani). Ciocnire militară cunoscută ca Războiul Troian, a început cu invazia flotei militare aheene pe țărmurile Troadei cu scopul de a cuceri ținutul și orașul-stat Troia, centrul politic al țărilor din Anatolia la acea vreme în baza unor motive discutabile sub aspect pragmatic (lupta pentru hegemonie, ciocnire de interese comerciale sau motivul operei: răpirea soției lui Menelau - regele Spartei de către Alexandru sau Paris, unul din fii regelui Troiei).

Cu însărcinarea centrală a operei: descrierea luptelor dintre tabăra aheeană și cea troiană, Homer ar prezenta într-un aspect miniatural lumea, viața sau problemele de viață ale lumii antice și dacă nu chair ale lumii în general. Într-o încăierare ciudată de forțe personificate și adaptate cugetului omenesc, Homer nu vrea să aducă în vizor învinși sau învingători, protagoniști sau figuranți, malefici sau samariteni, oameni sau zei, el trece de aceste contradicții de construcții psihice dar și de limitările gnoseologice și abordarea controversată a mitologiei și trasează un univers clădit din ursite care se bat cap în cap până la un început neștiut de existențialism contemporan.