Epopeea lui Ghilgameș (în 12 fragmente descoperite)
O carte antică cu autor anonim
De mulți cercetători, această operă literară este considerată cea mai veche scriere descoperită până în prezent. Opera înglobează mai multe versiuni care au circulat în folclorul sumerian, apoi și în cel babilonian și mai târziu în cel asirian. În baza materialelor arheologice găsite și discifrate în măsura starei lor de conservare s-a putut reconstitui această carte. Se estimează că a fost scrisă la începutul mileniului al III-lea în e. n. adică s-au scurs deja vreo 5000 de ani de la apariția ei. Vechimea operei dar și valoarea ei literară o fac o capodoperă universală apreciată de toți specialiștii din lume. Epopeea lui Ghilgameș povestește despre viața și destinul unui rege mesopotamian și anume Ghilgameș care guverna peste orașul-stat Uruk, o așezare umană reală din antichitate din vecinătatea Golfului Piersic, în actualul Irak. Ghilgameș este prezentat ca un conducător feroce care împărțea atât trăsături demonice (furie, agresivitate, abuzuri sexuale) dar și calități zeiești (devotament, compasiune, prietenie, idealism). Pe lângă toate acestea, regele Ghilgameș poseda slăbiciuni și curiozități umane: lupta pentru a-și crea renume, pentru a obține faimă, dorea să găsească un antidot morții, să cunoască destinul ființei umane în ordinea cosmică lăsată de panteonul mesopotamian.
Aventurile lui Ghilgameș sunt de natură fantastică dar abordează temeri și preocupări general-umane care vor persista pe parcursul mileniilor viitoare. Cartea reprezintă și o introducere în panteonul și mitologia sumeriană printre care cele mai intrigante mituri ar fi potopul ca pedeapsă a zeilor Anunaki, căderea lui Enkidu în Infern după moarte, grădina zeilor dintr-o lume pararlelă în care ajunge Ghilgameș, corabia - salvatoare a omenirii, a lui Uta-napiștin, șarpele viclean care fură buruiana vieții de la Ghilgameș și altele. Cu siguranță, aceste mituri suscită interes pentru că într-o formă mai mult sau mai puțin modificată ele vor apărea în culturile și religiile succesoare. În acest context, Epopeaa lui Ghilgameș clarifică și revelează originea unor mituri cosmogonice atât de îngrijorătoare pentru noi.